Site-ul Guvernului Romaniei a suferit azi un facelift - de care presedintele SUA, Barack Obama, poate fi mandru. Si asta pentru ca site-ul Casei Albe a fost copiat la indigo de oamenii premierului. Good boys!
miercuri, 25 martie 2009
joi, 12 martie 2009
Patru agentii cunoscute isi impart cea mai mare parte din proiectele de branding intr-o piata a carei valoare va ajunge la 4 milioane de euro in 2009 (luand in calcul primele 12 agentii), scrie BUSINESS Magazin.
La aceasta valoare se adauga sumele rulate de agentiile de publicitate, care livreaza si proiecte de branding. Desi bugetele de altadata s-au mai subtiat, producatorii trebuie totusi sa vanda si vor sa devina sau sa redevina cat mai atractivi pentru consumator. In “BIG 4”-ul pietei de consultanta de brand din Romania se afla Brandient, BrandTailors, Grapefruit si Branzas Design.
La aceasta valoare se adauga sumele rulate de agentiile de publicitate, care livreaza si proiecte de branding. Desi bugetele de altadata s-au mai subtiat, producatorii trebuie totusi sa vanda si vor sa devina sau sa redevina cat mai atractivi pentru consumator. In “BIG 4”-ul pietei de consultanta de brand din Romania se afla Brandient, BrandTailors, Grapefruit si Branzas Design.
Patriciu, singurul roman in Forbes
Omul de afaceri Dinu Patriciu este singurul roman care apare anul acesta in clasamentul miliardarilor lumii intocmit de Forbes, cu o avere estimata la 1,8 miliarde de dolari, in scadere fata de anul trecut, cand prestigioasa revista indica pentru Patriciu o avere de 2,5 miliarde de dolari.
miercuri, 11 martie 2009
Udrea, cea mai bloggera dintre femei
Elena Udrea este cea mai vizibilă femeie din blogosfera românească, conform unui barometrului realizat de ZeList, care acoperă perioada 10 decembrie 2008 - 10 martie 2009.
Actualul ministru al turismului a înregistrat în perioada monitorizată nu mai puţin de 134 de menţionări pe blogurile româneşti. Udrea le devansează pe toate celelalte personalităţi feminine, fiind pomenită pe bloguri mai mult decât orice altă femeie din România, din orice alt domeniu. Ea este urmată, în topul politicienilor femei, de fiica preşedintelui, Elena Băsescu, menţionată de bloggeri de 111 ori şi, la mare distanţă, de Roberta Nastase, cu numai 42 de menţionări.
Topul celor mai vizibile femei din blogosferă, realizat de ZeList, este împărţit în 6 categorii. Pe lângă cea a femeilor politicieni, în top se mai găsesc personalităţi din Cultură - 1. Ada Milea (18 menţionări), 2. Dorina Lazăr (12), 3. Angela Gheorghiu şi Maia Morgenstern (9); Entertainment - 1. Mihaela Rădulescu (98 de menţionări), 2. Daniela Crudu (95), 3. Iulia Vântur (28); Moda - 1. Doina Levintza (8 menţionări), 2. Irina Schrotter, Romaniţa Iovan şi Maria Lucia Hohan (7), 3. Irina Marinescu (4); Sport - 1. Nadia Comăneci (31 de menţionări), 2. Alina Dumitru şi Sandra Izbaşa (5), 3. Sorana Cârstea şi Camelia Potec (4); Business - 1. Gilda Lazar (5 apariţii), 2. Maria Grapini (3), 3. Gabriela Tudor si Mihaela Mitroi (câte o apariţie).
ZeList a fost dezvoltat de TreeWorks şi reprezintă cel mai complex instrument de monitorizare a blogosferei şi presei româneşti, urmărind peste 30.677 de bloguri si 40 de surse de ştiri online. ZeList îşi propune să stabilească cele mai importante bloguri din punctul de vedere al audientei şi credibilităţii, precum şi cele mai importante subiecte care sunt discutate în blogosfera.
"Stimati cretini ai netului"..."
Revin, dupa o pauza, si ma trezesc dimineata citind articolul lui Cristian Tudor Popescu, pe care il readu integral, mai jos. Multi dintre voi se vor regasi aici, imi place sa cred ca de partea lui CTP.
Cretineţi şi gurnalişti
de Cristian Tudor POPESCU 11 MARTIE 2009
O bună parte din presa românească de azi mă face să mă simt prost. Păi, aşa şi eşti, Cetepulea! au şi sărit cretineţii, după lectura acestei prime propoziţii. Mă simt prost, adică mă simt jenat, mi-e ruşine că mă numesc gazetar în România, stimaţi cretini ai netului. Şi asta pentru că nu sunteţi nici mai proşti, nici mai lipsiţi de caracter decât mulţi, din ce în ce mai mulţi, dintre colegii mei de breaslă – gurnaliştii.
Un gurnalist consideră că a fi jurnalist înseamnă să faci propagandă pentru un partid în paginile unui ziar, să iei bani de la zisul partid pentru asta, să apari în pliantele electorale ale unei asfaltiste cu ciocul mic, să vânezi o funcţie de ambasador şi, dacă nu-ţi iese, să te mulţumeşti cu una de europarlamentar, coleg cu Elena Băsescu. Şi există destui care sunt de acord cu zisul gurnalist, inclusiv petrogazetarul Patriciu.
În faţa gurnalistului, mă simt dezarmat, ca în faţa celor mai vioi dintre cretineţi. La orice argument raţional pe care i-l aduci, el ţipă că eşti vândut PSD-ului sau liberalilor. Nici măcar la bun simţ nu poţi să faci apel, fiindcă gurnalistul are tot atâta cât angajatorii săi politici. Prin urmare, zic şi eu, către dumneavoastră, cititorii cu cap ai Gândului: presa este considerată a patra putere în stat. Dacă este aşa, atunci se supune principiului separării puterilor în stat. Pe baza acestui principiu, presa a criticat întotdeauna dur amestecul politicului în Justiţie, al oamenilor de afaceri în politic şi invers, scurtcircuitarea Parlamentului de către Guvern, a Guvernului de către Preşedinte. Inclusiv gurnaliştii au făcut-o de nenumărate ori.
Şi atunci, cum să susţii corectitudinea existenţei unei corcituri gazetar-politician?
Un cretinet, altfel jurnalist cu funcţie, sloboade pe blog un puhoi de vulgarităţi noroioase, înjurături, insulte, obscenităţi, între care cele mai puţin fetide sunt fă! şi hai sictir!, la adresa ministrului Turismului, Elena Udrea. Nu e nici o umbră de pamflet, de talent, de estetică a urâtului acolo, e doar revărsarea de sine a unui caracter josnic, care se consideră „curajos“, „verde-n faţă“, campion la „i-a zis-o!“ Tragedia e că îl consideră şi alţii, prea destui.
Apud Sexy Brăileanca, în România dacă nu zici prostii, nu te bagă nimeni în seamă.
Presa de astăzi din aceeaşi ţară este presă audio, video, scrisă şi zisă, presă zisă – dacă nu înjuri, dacă nu faci pe careva, simplu şi din suflet, „bou“, „porc“, „dobitoc“, „vacă“, „impotent“, „curvă“, dacă nu arăţi că mai ai puţin şi îl iei la pumni pe respectivul sau o smotoceşti pe respectiva, trăieşti cu teamă că nu te bagă nimeni în seamă. Nu sunt un absolvent al şcolii de maniere elegante în jurnalism. Folosesc destule expresii dure la adresa politicienilor. Dar ştiu exact care este diferenţa dintre sarcasm, causticitate, imprecaţie, poemul-invectivă şi înjurătura tâmpă, grobianismul chior. Din păcate, o ştiu tot mai puţini, gazetari şi cititori.
Aşa arată jurnalismul în care încă mai lucrez, la 19 ani după ce am crezut că intru într-o nobilă ghildă, rudă de sânge cu scriitorii, cu literatura: condeieri schilozi ai prostiei oarbe laolaltă cu moraliştii de bordel, sub privirile scânteind de inteligenţă şi cultură ale madmuzelelor de presă.
Cretineţi şi gurnalişti
de Cristian Tudor POPESCU 11 MARTIE 2009
O bună parte din presa românească de azi mă face să mă simt prost. Păi, aşa şi eşti, Cetepulea! au şi sărit cretineţii, după lectura acestei prime propoziţii. Mă simt prost, adică mă simt jenat, mi-e ruşine că mă numesc gazetar în România, stimaţi cretini ai netului. Şi asta pentru că nu sunteţi nici mai proşti, nici mai lipsiţi de caracter decât mulţi, din ce în ce mai mulţi, dintre colegii mei de breaslă – gurnaliştii.
Un gurnalist consideră că a fi jurnalist înseamnă să faci propagandă pentru un partid în paginile unui ziar, să iei bani de la zisul partid pentru asta, să apari în pliantele electorale ale unei asfaltiste cu ciocul mic, să vânezi o funcţie de ambasador şi, dacă nu-ţi iese, să te mulţumeşti cu una de europarlamentar, coleg cu Elena Băsescu. Şi există destui care sunt de acord cu zisul gurnalist, inclusiv petrogazetarul Patriciu.
În faţa gurnalistului, mă simt dezarmat, ca în faţa celor mai vioi dintre cretineţi. La orice argument raţional pe care i-l aduci, el ţipă că eşti vândut PSD-ului sau liberalilor. Nici măcar la bun simţ nu poţi să faci apel, fiindcă gurnalistul are tot atâta cât angajatorii săi politici. Prin urmare, zic şi eu, către dumneavoastră, cititorii cu cap ai Gândului: presa este considerată a patra putere în stat. Dacă este aşa, atunci se supune principiului separării puterilor în stat. Pe baza acestui principiu, presa a criticat întotdeauna dur amestecul politicului în Justiţie, al oamenilor de afaceri în politic şi invers, scurtcircuitarea Parlamentului de către Guvern, a Guvernului de către Preşedinte. Inclusiv gurnaliştii au făcut-o de nenumărate ori.
Şi atunci, cum să susţii corectitudinea existenţei unei corcituri gazetar-politician?
Un cretinet, altfel jurnalist cu funcţie, sloboade pe blog un puhoi de vulgarităţi noroioase, înjurături, insulte, obscenităţi, între care cele mai puţin fetide sunt fă! şi hai sictir!, la adresa ministrului Turismului, Elena Udrea. Nu e nici o umbră de pamflet, de talent, de estetică a urâtului acolo, e doar revărsarea de sine a unui caracter josnic, care se consideră „curajos“, „verde-n faţă“, campion la „i-a zis-o!“ Tragedia e că îl consideră şi alţii, prea destui.
Apud Sexy Brăileanca, în România dacă nu zici prostii, nu te bagă nimeni în seamă.
Presa de astăzi din aceeaşi ţară este presă audio, video, scrisă şi zisă, presă zisă – dacă nu înjuri, dacă nu faci pe careva, simplu şi din suflet, „bou“, „porc“, „dobitoc“, „vacă“, „impotent“, „curvă“, dacă nu arăţi că mai ai puţin şi îl iei la pumni pe respectivul sau o smotoceşti pe respectiva, trăieşti cu teamă că nu te bagă nimeni în seamă. Nu sunt un absolvent al şcolii de maniere elegante în jurnalism. Folosesc destule expresii dure la adresa politicienilor. Dar ştiu exact care este diferenţa dintre sarcasm, causticitate, imprecaţie, poemul-invectivă şi înjurătura tâmpă, grobianismul chior. Din păcate, o ştiu tot mai puţini, gazetari şi cititori.
Aşa arată jurnalismul în care încă mai lucrez, la 19 ani după ce am crezut că intru într-o nobilă ghildă, rudă de sânge cu scriitorii, cu literatura: condeieri schilozi ai prostiei oarbe laolaltă cu moraliştii de bordel, sub privirile scânteind de inteligenţă şi cultură ale madmuzelelor de presă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)