
"Notez aceste reflectii intr-un spital. Adica intr-un loc unde suferinta arunca in derizoriu orice alta idee in afara de aceea ca viata e un mister vulnerabil si perisabil. Ecourile care ajung aici din circul politic sunt, pur si simplu, triviale. Si nu le poti percepe decat cu un suras trist. Ce va ramane din ele peste zece sau douazeci de ani? Pentru a fi indiferent, as avea nevoie de un suflet mai puternic decat al meu. Asa ca in timp ce ma uit cum lumina glorioasa a primaverii capata penumbre lovindu-se de fereastra spitalului, ma gandesc la „noutatea“ cea mai stranie din aceste zile: au ajuns strainii sa-i roage pe politicienii romani sa se gandeasca si la Romania!!!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu